Tu vorbeşti cu copilul tău despre moarte?

     În articolul anterior, care s-a numit "Ziua Cârtiţei" am scris câteva rânduri despre o temă mai puţin discutată, deşi extrem de importantă ca tema existenţială din viaţa fiecaruia dintre noi: moartea.

     Pentru că adulţii resimt o frică atunci când vorbesc despre moarte, consecinţa cea mai firească - la fel ca în toate fricile - este să evite să vorbească despre asta. Înţeleg foarte bine acest mecanism, deşi nu sunt de acord că este unul sănătos. În special atunci când suntem părinţi, cred că este de datoria noastră să ne învingem fricile, să încercăm să ne dezvoltăm în continuu şi să fim un model pentru copiii noştri.

     Chiar dacă încercăm să evităm sau nu acest subiect, copilul interacţionează frecvent cu ideea morţii, de la un animăluţ de companie care moare, la un personaj din desenele animate (vezi Tadashi - fratele lui Hero, din Big Hero 6; Mufasa - tatăl lui Simba, din Regele leu, Bambi şi altele), până la o rudă apropiată. Fie că o face conştient sau nu, copilul îşi interpretează acest eveniment în felul său propriu, într-o manieră sănătoasă sau nesănătoasă, funcţională sau disfuncţională. 

     Cred că este de datoria noastră ca şi părinţi să încercăm, pe cât se poate să reglăm aceste interpretări ale copiilor nostri, pentru că în funcţie de acestea, pot să apară sau nu consecinţe emoţionale sau comportamentale sănătoase sau nesănătoase. Tu vorbeşti deschis cu copilul tău despre asta? Şi dacă da, în discursul tău îl ajuţi să accepte moartea ca fiind un eveniment natural ce implică toate organismele vii? Schimbarea anotimpurilor este un prilej bun să explicăm copiilor modificările ce apar în natură şi să atingem subiectul morţii. Sau orice incident din viaţa de zi cu zi, prin care putem să-i arătăm copilului ciclicitatea vieţii.

     As vrea să fac o paranteză, legată de disciplinarea copiilor, care este înţeleasă de mulţi părinţi ca fiind o "dresare" a copilului, părinţi ce tind să urmeaze astfel curentul parentingului necondiţionat. Consecinţele comportamentelor noastre şi ale copilului există în mod natural în natura, indiferent dacă părintele le acceseaza sau nu, acestea există (daca pun mîna în foc...ma ard; daca ies dezbrăcat în frig, mă răcesc; dacă nu împart niciodată jucăriile în parc, scad şansele ca ceilalţi să împartă cu mine; dacă lovesc, cresc şansele să fiu lovit înapoi).  Copiii au nevoie de limite, care, dacă sunt puse într-o manieră calmă dar fermă (non-agresivă) şi sunt consecvente, le conferă un sentiment de confort, de predictibilitate şi de siguranţă. El ştie clar ce se va întâmpla, atunci când... este ceva despre care a discutat cu părinţii săi şi au stabilit împreună ce se va întâmpla. Copiii au nevoie de predictibilitate.

     Astfel, atât în ceea ce priveşte consecinţele comportamentelor, cît şi în ceea ce priveşte percepţia morţii, ambele există şi depinde de noi ca şi părinţi dacă le accesăm sau nu, pentru a le înlesni copiilor nostri cunoaşterea, care la rîndul ei duce la scăderea fricii şi la un sentiment de confort. 

       Nu este vorba despre inteligenţa părintelui sau a copilului. Este vorba despre un set de abilităţi, iar părintele poate contribui la dezvoltarea lor prin expunerea copilului la cat mai multe scenarii, din viaţa reala sau...din poveşti sau desene. Studiile au arătat că cei mai adaptaţi copii sunt aceia cu care părinţii au discutat şi teme mai puţin pozitive, cărora părinţii le-au citit şi poveşti fără "happy end". Astfel, ei au la îndemână un spectru larg de situaţii de viaţă,  de modalităţi de a-şi interpreta aceste situaţii de viaţă mai puţin plăcute, de emoţii aferente, de modalităţi de a face fată situaţiilor triste şi dificile, iar acest lucru contribuie la creşterea empatiei copilului. Într-o lume în care majoritatea oamenilor judecă impulsiv, pe modul automat, să creştem copii empatici este o necesitate. Aşadar, nu-ţi fie frică să discuţi şi aspecte mai puţin plăcute (dar naturale) ale existenţei cu copilul tău şi vei vedea că beneficiile se vor regăsi atât la copil cât şi la tine, ca părinte, ca individ.

Cu drag,
Loredana

Ziua Cârtiţei

      Desi încercăm din răsputeri să nu ne gândim la asta, viaţa reuşeşte să ne amintească constant că moartea este acolo, undeva... De la o pisică pe autostradă, o frână puternică pusă în grabă, la un bunic, un coleg sau o rudă apropiată care a decedat. Chiar şi o înecare trecătoare cu un aliment care nu a mers tocmai bine ne face să ne amintim de singurul lucru despre care avem certitudine de sută la sută că se va întampla (fie...99% :) ), dar pe care suntem decişi să-l ignorăm pe cât de mult este posibil: moartea nu ocoleşte nici o fiinţă vie.

      Ştiu, este destul de macabru să scriu despre acest lucru...iar confirmarea a venit deja, atunci când cercul meu de prieteni a auzit titlul ultimei cărţi pe care o citesc...care se refera la frica de moarte si cum poate fi ea mascata...şi s-a facut linişte pentru câteva secunde. Ceea ce mi se pare extrem de interesant la acest subiect, este că atunci când vorbim despre moarte, vorbim de fapt despre cum să trăim şi de aceea am ales să scriu despre asta. De ce doar atunci când se întâmpla ceva care ne aminteşte de moarte, ne vine un impuls de a trăi mai din plin, mai frumos, mai în armonie... oare pentru că putem conştientiza "viaţa este scurtă şi nu are rost să o irosesc cu lucruri mărunte, care peste o lună nu mai au nici o relevanţă"? Valorăm mai mult viaţa, atunci când ne apropiem de moarte?

Zarathustra lui Nietzsche

      Dacă moartea vi se pare sinistră şi înspăimântătoare, cum vi se pare ideea "eternei reîntoarceri", care se referă la ideea următoarei întrebări:  Cum ţi-ai percepe viaţa dacă ai trăi aceeaşi viaţă din nou şi din nou pentru eternitate? 
        
       "Ce ar fi dacă, într-o zi sau într-o noapte, un demon s-ar strecura la dumneavoastră când sunteţi absolut singuri şi v-ar spune: "Aceasta viaţă pe care o trăieşti acum şi pe care ai trait-o până acum, va trebui s-o trăieşti încă o dată şi încă de nenumărate ori, şi nu va fi nimic nou în ea, ci fiecare durere, bucurie, fiecare gând şi fiecare suspin şi totul, oricât de mic sau de important în viaţă se va întoarce din nou, totul la fel, în aceeaşi succesiune.." 

      Te invit să faci acest exerciţiu imaginar. Te-ai bucura sau ai face nişte schimbări majore? Te-ai mai focusa pe adunarea averilor, sau pe orice alt scop trivial, sau ai încera să traieşti din plin? 

      Aceasta idee stă la baza filmului "Ziua Cârtiţei", în care Bill Murray retrăieşte aceeaşi zi din nou şi din nou. Orice ar face, sfidarea legilor legale ale societăţii, lipsa autoreţinerii de la ceea ce este nesănătos, încalcarea normelor morale sau chiar dacă ar muri, Bill se trezeşte din nou în aceeaşi dimineaţă din aceeaşi zi, iar la radio se repetă aceleaşi cuvinte şi aceleaşi melodii. Asta pâna în momentul în care reuşeşte să facă nişte schimbări majore... în bine. Dacă nimic din cele ...nesănătoase şi disfuncţionale nu au funcţionat, doar atunci începe să se gândească ce ar putea schimba în bine în această zi repetitivă, iar acest bine să se refere la ceilalţi şi nu la el. Iar toţi aceşti paşi pozitivi, de recunoştiinţă, de compasiune, de empatie, de întrajutorare şi de defocusare asupra sinelui şi a egoului personal, îl aduc spre reluarea vieţii lui adevărate, fără să se re-trezească în aceeaşi Zi a Cârtiţei. Acest film a rulat recent la televizor şi recunosc...mi-a păcut tare mult!

      Pentru că adulţii resimt o frică atunci când vorbesc despre moarte, consecinţa cea mai firească - la fel ca în toate fricile - este să evite să vorbească despre asta. Din tendinta de a evita spitalele, sau, recent întâlnita tendinţă de a evita un azil de bătrâni, până la evitarea de a sărbători aniversările de peste 40 de ani ;), toate aceste comportamente evitative spun ceva. Înţeleg foarte bine acest mecanism, deşi nu sunt de acord că este unul sănătos. Ai conştientizat vreodată aceste comportamente de evitare? Te-ai gândit vreodată ce îţi trece prin minte atunci când ai aceste comportamente? De multe ori vei regăsi credinţe iraţionale, ce ţin de superstiţii şi mai degrabă de o gandire "magică" ("Dacă nu mă gandesc la asta, poate o voi evita" sau "Dacă mă gândesc la asta, atunci voi atrage ceva nenorocire în viaţa mea...şi atunci e mai bine să nu mă gandesc"..). Gândurile rămân gânduri. Doar pentru că ne gândim la ceva, nu înseamnă că va creşte probabilitatea ca acel ceva să se întâmple. Totuşi, gândurile nu trebuiesc ignorate, ceea ce gândim determină emoţiile şi comportamentele noastre. Think about it...

      În special atunci când suntem părinţi, cred că este de datoria noastră să ne învingem fricile, să încercăm să ne dezvoltăm în continuu şi să fim un model sănătos, deci raţional pentru copiii noştri. Dacă eşti interesat să citeşti un alt articol cu o temă asemănătoare, vezi "Tu vorbeşti cu copilul tău despre moarte?" (next)

Cu drag,
Loredana

Probleme cu somnul? Vezi cum le vii de hac!

       Somnul este o parte atât de importantă în viața noastră, dar mulţi dintre noi nu îi acordam atenția cuvenită. Doar în momentul  în care apar problemele de somn începem să-l observăm şi să încercăm să-i desluşim natura.

Etapele somnului

Cercetările spun că există două tipuri de somn:

            • Somnul REM (rapid-eye-movement) Acest tip de somn are loc pentru aproximativ  25% din timpul nopții, și se caracterizează prin activarea electrica a creierului, muşchii sunt foarte relaxaţi, întregul corpul e nemişcat, şi există mişcări rapide oculare înainte și    înapoi sub pleoapele închise. Somnul REM  furnizează energie pentru creier si corp şi sprijină performanța în timpul zilei. Visele apar de multe ori în timpul somnului REM, deși pot apărea în orice stadiu.

            • Somnul NREM (non-rapid-eye-ovement) Acest tip de somn apare în 75% din timpul     de somn, şi poate fi defalcat în continuare în 4 stadii: stadiul 1: somn ușor, între starea de veghe şi cea de somn; stadiul 2: această etapă se referă la debutul somnului, atunci când  persoană începe să se detaşeze de  împrejurimi. Temperatura corpului scade iar respirația și pulsul devin regulate; stadiul 3 și 4 sunt cele mai profunde si cu somnul cel mai revigorant, cunoscut sub numele de "somnul delta".  În timpul acestor etape, tensiunea arterială scade, respiraţia devine mai lentă, muşchii sunt relaxati şi  primesc mai mult fluxul sanguin, are loc creșterea țesutului refacerea acestuia, iar hormonii sunt eliberati (inclusiv hormonul de creștere, motiv pentru care copiii şi adolescenţii  în creștere au nevoie de mai mult somn).

Rolul și funcția somnului

            Somnul este esențial pentru om, la fel ca și aer, apă și alimente. Atunci când este necesar, oamenii se pot descurca fără somn pentru perioade de timp, dar cu cât mai mult suntem treji cu atât  nevoia de a dormi devine mai puternică. Rolul și funcția somnului au fost un subiect de dezbatere pentru cercetători, şi s-a ajuns la concluzia că somnul are un rol important în refacerea organismului, atât psihologic și fiziologic. Se crede că de somnul delta (stadiile 3 și 4) este cel mai implicat în a readuce corpul și energia fizică, în timp ce somnul REM este cel mai important pentru restabilirea funcțiilor mintale cum ar fi memoria și concentrarea. Somnul este important pentru sănătatea fizică generală, restabilind energia, refacînd leziunile, penru recuperarea în caz de boală, pentru creștere, bunăstarea psihologică, starea de concentrare, pentru memorie, pentru performanța în muncă, și pentru înţelegerea cu cei din jur.

Efectele lipsei de somn

            Oamenii sunt diferiți din punct de vedere a cantităţii de  somn de care au nevoie - în timp ce durata medie de somn pentru adulți este de 7-8  ore pe noapte, unii oameni funcționează bine cu 4-5 ore iar alţii necesită 9-10 ore. Oricare ar fi nevoile dvs. individuale, lipsa de somn sau calitatea slabă a somnului pot avea efecte negative printre care:

            • dificultăţi în ceea ce priveşte concentrarea atenţiei și memorie slabă,

            • iritabilitate și alte tulburări de dispoziție

            • judecată și timp de reacție depreciate

            • coordonare fizică slabă (periculos pentru conducere).

            Gravitatea acestor efecte depinde de cât de mare este privarea de somn (de exemplu, somn mai puțin într-o noapte vs. probleme cronice), precum și sarcinile și responsabilitățile zilnice. Dacă aveți probleme cronice în ceea ce priveşte somnul, este important să căutaţi ajutor.

Ce înseamnă normalitate în ceea ce priveşte somnul?

            Cei ce nu au probleme cu somnul adorm de obicei în mai puțin de 30 de minute din momentul în care se pun la culcare și se trezesc o dată sau de două ori în timpul nopții. Cu alte cuvinte, este nerealist să ne așteaptăm să adormim imediat când ne punem în pat sau să nu ne trezim deloc în timpul nopții. Este normal, din când în când să avem dificultăţi cu adormirea şi cu trezitul în timpul nopţii, mai ales dacă trecem printr-o perioadă stresantă. Important este ca aceste situaţii să nu se cronicizeze.

Ce este  insomnia?

            Insomnia primară este mai mult decât dificultati de somn tranzitorii, şi se referă la probleme persistente cu somnul, care durează de mai mult de o lună, și pot include:

            • Dificultăți de adormire - de asemenea, cunoscută sub numele de insomnie de debut

            • Trezirea repetată pe timp de noapte - de asemenea, cunoscută ca insomnie de mijloc

            • Trezirea foarte devreme și incapacitatea de a reveni la somn

            • Calitatea nesatisfăcătoare a somnului.

            Insomnia este diferită faţă de alte probleme de somn, cum ar fi somnolenţa excesivă în timpul zilei, efectele muncii în ture și a schimbării de fus orar, sau coșmarurile și somnambulismul. Surprinzător, insomnia este cea mai frecventă problemă psihologică - se estimeazăt că 15-30% din populația adultă suferă de insomnie, de două ori mai multe femei decat bărbaţi. Insomnia devine mai comună pe măsură ce îmbătrânim. Este important să cautăm ajutor în momenbtul în care problemele de somn durează de mai mult de o lună sau dacă nu putem obține o noapte bună de somn fără somnifere. Insomnia este adesea asociată cu alte probleme de natură psihologică,  cum ar fi depresia, anxietatea generalizată, și tulburarea de stres post-traumatic.

Impactul insomniei

            Deși insomnia este comună, cu siguranță nu este o problem minoră. Problemele de somn persistente pot avea un impact major în functionarea dumneavoastră din timpul zilei, precum și noaptea. Oameni care nu dorm bine pot experienţia:

            • o starea de spirit iritabilă

            • memorie slabă și concentrare scăzută

            • probleme în a rămîne alert

            • îngrijorări legate de lipsa somnului

            • performanță slabă în muncă

            • conflict în relațiile interpersonale

            • calitatea scăzută a vieții.

            Dacă aveți unele dintre aceste consecințe ale somn defectuos, atunci ar putea fi necesar să cautaţi ajutor.

Cauzele insomniei

            Există o gamă largă de factori care pot contribui la insomnie. O parte din acești factori sunt:

            • probleme respiratorii, cum ar fi apneea de somn

            • picioare neliniștite sau spasme ale picioarelor în timpul somnului

            • Durere

            • Efectele secundare ale medicamentelor

            • Alcoolul - duce un somn nesatisfăcător

            • Cofeina și nicotina

            • Anxietate severă sau depresie

            • Evenimente de viaţă stresante

            • Obiceiuri din timpul zilei cum ar fi dormitul de amiază.

            • Dependența de somnifere

            Pot exista factori care cauzează insomnia, alţii care o menţin şi duc la cronicizarea acesteia.

Cercul vicios al insomniei

            Oamenii se pot trezi blocaţi într-un cerc vicios al insomnie, care se referă la  dezvoltarea unor obiceiuri sau credințe care ajută la menținerea problemelor de somn şi care depășesc cauza inițială. De exemplu:

         

   

Managementul Insomniei

            Există multe medicamente care sunt utilizate pentru a trata insomnia, dar acestea sunt de obicei eficiente numai pe o perioadă scurtă. Pentru gestionarea pe termen lung a problemelor de somn, poate fi necesar să luaţi în considerare diverse strategii, cum ar fi igiena somnului, terapia cognitivă, și reducerea nivelului de stres.

Insomnia şi modul de a gândi

            Debutul insomniei poate fi cauzat de o serie de factori cum ar fi stresul, durerea sau multe alte motive, dar factorii care mențin problema sunt de multe ori destul de diferiți. Gândurile negative despre somn pot juca un rol foarte important în menținerea problemelor de somn, așa cum se vede în "cercul vicios al Insomniei". Această diagramă arată că gândurile negative despre somn, calitatea somnului, precum și consecințele somnului deficitar pot crește de fapt şansele de a avea un somn deficitar. Este ca și cum aceste gânduri negative devin o profeție de auto-îndeplinire.

Tipuri de gânduri negative în legătură cu somnul

1) Presupuneri catastrofice legate de cauzele nesomnului. De exemplu, cineva care crede "Nu am dormit bine în această săptămână, înseamnă că am pierdut abilitatea de a dormi "este probabil să se simtă mult mai rău decât cineva care crede că "Nu am dormit bine în această săptămână , s-ar putea să fie ceva la locul de muncă sau la domiciliu ce mă stresează, ar trebui să mă ocup de asta."

2) Blamarea somnului pentru toate problemele poate constitui deasemenea o capcană. Este adevărat că somnul slab poate afecta starea de spirit, de concentrare, de memorie și de performanță în muncă, dar somnul nu este singura cauza a problemelor din aceste domenii. Persoanele cu insomnie au tendința de a presupune că problemele lor de somn sunt cauza a tot ceea ce nu merge bine a doua zi.

3) Așteptări nerealiste despre cât de mult somn este necesar pot face oamenii să se simtă mai rău despre problemele cu somnul. Oamenii care dorm prost tind să dețină o convingerea foarte  puternică cum că toată lumea are nevoie de 8 ore de somn pe noapte pentru a funcționa bine.

4) Stilurile de gândire nefolositoare / disfuncţionale, cum ar fi catastrofarea, gândirea alb-negru,  suprageneralizarea, și atenția selectivă pot contribui de asemenea la menținerea problemelor de somn. De exemplu, persoanele cu probleme de somn tind să-și amintească de câte ori au dormit rău şi uită cazurile de somn bun. Persoanele cu insomnie, de asemenea, au tendința de a clasifica o noapte de somn "grozavă" sau "teribilă" nelăsând loc pentru "ok" și "destul de bun". Puteți folosi un Jurnal, în care să vă identificaţi această gândire disfuncţională şi să notaţi  aceste gânduri negative despre somn. Cercetările au arătat că gândirea negativă este în strânsă legatură cu emoțiile și comportamentele negative, iar Jurnalul este o modalitate utilă de a identifica aceste gânduri negative despre somn, emoţii și comportamenteasociate cu aceste gânduri, ca mai apoi să generaţi modalități echilibrate de gândire, care să fie mai utile şi mai sănătoase.

Igiena somnului

            "Igiena somnului" este termenul folosit pentru a descrie obiceiurile bune de somn. Cercetările considerabile au ajuns la concluzia că există  un set de orecomandări și sfaturi special concepute pentru a  spori somnul eficient, și există multe dovezi care sugerează că aceste strategii pot oferi soluții pe termen lung pentru a dormi fără dificultăți. Există multe medicamente care sunt utilizate pentru tratarea insomniei, dar acestea tind să fie eficace doar pe termen scurt.

            Utilizarea somniferelor pe termen lung poate duce la dependență și interferează cu dezvoltarea obiceiurilor bune de somn, independente de medicamente, prelungind astfel dificultătile de somn.

 Recomandări  în ceea ce priveşte igiena somnului:

1) Adoptă un program regulat de somn. Una dintre cele mai bune moduri de a instrui corpul tău pentru a dormi bine, este să mergi la culcare și să te trezeşti la aproximativ aceeaşi oră în fiecare zi, chiar şi în weekend şi în zilele libere! Acest ritm regulat va face să te simţi mai bine.

2) Dormi doar atunci când eşti somnoros. Încercă să te pui la culcare doar atunci când te simți obosit sau somnolent, mai degrabă decât să petreci prea mult timp treaz în pat.

3) Ridică-te cînd ai conşientizat că nu poţi să adormi și încearcă din nou. Dacă nu ați reuşit să adormiţi după aproximativ 20 de minute sau mai mult, vă ridicaţi și încercaţi să faceţi ceva calmant sau plictisitor până când vă simțiți  din nou somnoros, moment în care reveniţi în pat și încercați din nou. Stai liniștit pe canapea cu lumina stinsă ( lumina puternică va spune creierului care este timpul să vă treziţi), sau cititi ceva plictisitor. Evitați a face ceva care este prea stimulant sau interesant, deoarece acest lucru vă va trezi și mai mult.

4) Evitată cofeina si nicotina. Cel mai bine este să se evite consumul de orice cofeina (in cafea, ceai, cola, ciocolata, și unele medicamente) sau nicotină (țigări) pentru cel puțin 4-6 ore înainte de a merge la culcare. Aceste substanțe acționează ca stimulente și interferează cu capacitatea de a adormi.

5) Evitată alcoolul. Este cel mai bine să se evite alcoolul timp de cel puțin 4-6 ore înainte de a merge la culcare. Mulți oameni cred că alcoolul este relaxnt și îi ajută să adoarmă, dar acesta întrerupe de fapt calitatea somnului.

6) Patul este pentru dormit. Încercați să nu folosiţi patul pentru altceva decât dormit și sex, astfel încât corpul dumneavoastră să ajungă să asocieze patul cu somnul. Dacă utilizați patul ca un loc pentru a viziona TV, pentru a manca, a citit, pentru a munci pe laptop, pentru a plăti facturi, si alte lucruri, corpul dumneavoastră nu va învăța acestă conexiune.

7) Nu dormiţi de amiază. Cel mai bine este să se elimine somnul de amiază în timpul zilei, pentru a vă asigura că sunteţi obosit la culcare. Dacă nu puteţi fără să dormiţi de amiază, atunci asiguraţi-vă că este pentru mai puțin de o oră și înainte de ora 15. Este un obicei ce menţine problemele de somn.

8) Găseşte-ţi ritualuri de somn. Puteți dezvolta propriile ritualuri de somn care să reamintescă corpului dvs. că este timpul să dormiţi – unele persoane găsesc că este util să facă exercitii de  întindere, de relazare sau de respiratie pentru 15 minute înainte de culcare în fiecare noapte, sau stau calmi, cu o ceașcă de ceai.

9) Baia caldă.  Făcând o baie fierbinte cu 1-2 ore înainte de culcare poate fi util prin faptul că va creşte  temperatura corpului, făcându-vă să vă simţiţi somnoros în timp ce temperatura corpului scade din nou. Cercetările arată că somnolența este asociată cu o scădere a  temperaturii corpului.

10) Nu verifica ceasul. Multe persoane care se confruntă cu probleme de somnul au tendința de a verifica excesiv ora. Verificarea frecventă a ceasului în timpul nopții, vă poate trezi (mai ales dacă aprindeţi lumina) și întăreşte gândurea negativă, cum ar fi "O, nu, uite cât e de tarziu, nu voi reuşi să adorm" sau "e atât de devreme, am dormit doar 5 ore, acest lucru este groaznic..."

11) Utilizează un Jurnal de somn. Această poate fi o modalitate utilă de a vă asigura că aveți fapte corecte despre somn, mai degrabă decât să faceţi presupuneri. Deoarece un jurnal implica verificarea ceasului, este o idee bună să-l foloseasiţi numai pentru două săptămâni pentru a obține o idee despre ceea ce se întâmplă și apoi poate peste două luni, pentru a vedea cum progresaţi.

12) Faceţi exerciţii fizice.  Exercitiile regulate sunt o idee bună şi ajută în problemele de somn, dar încercați să nu faceţi exerciţii obositoare cu 4 ore înainte de culcare. Plimbările de dimineaţa sau mersul la sala, sunt un mod minunat de a începe ziua!

13) Mănâncă adecvat.  O dieta sanatoasa, echilibrată vă va ajuta să dormiţi bine, dar sincronizarea este importantă. Stomacul gol la culcare poate constitui un distractor, astfel este indicată  o gustare ușoară la cină. O masă grea înainte de culcare poate întrerupe, de asemenea, somnul. Unii recomandă un pahar cald de lapte, care conține triptofan, care acționează ca un inductor natural de somn.

14) Verifică spaţiul de dormit. Este foarte important ca patul și dormitor să fie astfel amenajate pentru a ajuta adormirii – să fie liniștite, cald și confortabil pentru dormit. Atenţie la draperii pentru a bloca lumina de dimineață și dopuri de urechi, dacă există zgomot în afara camerei.

15) Păstrează rutina zilnică. Chiar dacă aveți un somn deficitar  noaptea și sunteţi obosit, este  important să încercați să păstrați activitățile zilnice după cum le-ţi planificat. Astfel spus, Nu evitaţi activități pentru că vă simțiți obosit. Acesta este un obicei care poate menţine şi întării insomnia.

Vă doresc spor! :)

Numai bine,

Loredana

Sursa: http://www.cci.health.wa.gov.au/resources/infopax.cfm?Info_ID=50