joi, 29 august 2013

Tu cum gestionezi furia?

         Furia este o emotie frecventa si universala pe care oamenii, indiferent de varsta, gen, cultura sau rasa o experientiaza. 
        Seneca - filozoful roman -  a fost primul  care a evidentiat efectele negative ale furiei - atat la nivel social cat si la cel individual. Ingrijorarile sale cu privire la furie sunt atat de prezente azi, cat au fost si acum 2000 de ani. Pe langa asocierea cu comportamente agresive si cu violenta, furia este strans legata de distrugerea relatiilor personale si a celor de lucru, afecteaza luarea deciziilor, creste comportamentele de risc si coreleaza strans cu atacul de cord, cancerul si atacul cerebral.

        Atentie la diferenta dintre furie ca emotie si agresivitate - atac asupra unei  alta persoana cu furie, cu intentia de a-l rani si ostilitate - un set de atitudini semipermanente generale sau situationale.
        Si totusi care este motivul pentru care aceasta emotie negativa continua sa ramana una din principalele emotii negative disfunctionale pe care le traim in viatat de zi cu zi? Raspunsul este oarecum logic...o fi avut si furia aceasta o functie buna pentru a-si pastra locul fruntas. 

        Ca si in cazul tuturor emotiilor, exista situatii cand furia este functionala, oferindu-ne posibilitatea de a identifica o situatie  semnificativa care necesita atentia noastra. A fost o vreme cand acesta furie a fost extrem de adaptativa. In cazul unei amenintari, in preistorie, oamenii aveau doua modalitati instinctive de raspuns: fly or fight! adica frica - si atunci fugeau sau furie - si atunci se luptau! In cea de-a doua situatie furia era foarte benefica pentru ca avea rol de activare a resurselor energetice fizice si psihice, atat de necesare pentru lupta. Ei, si in prezent in situatiile in care ne este amenintata siguranta personala (in cazul unui viol de exemplu) ori fugim ori ne aparam prin lupta, situatie in care avem nevoie de furie. In zilele noastre emotia de furie poate arata ca exista si o altfel de amenintare, asupra imaginii noastre de sine de exemplu, sau asupra valorilor si normelor noastre. Atunci cand ne confruntam cu o situatie amenintatoare, atentie la gandurile care ne trec prin mine, pentru ca acestea sunt cele care cauzeaza furia, nu situatia sau persoana!  
       E gresit sa spunem "Ma enervezi!", corect este "Eu ma infurii atunci cand tu vorbesti urat".
       Semnele furiei apar cand avem sentimentul de incalcare a unor norme. „Nu e corect!” „Asta nu ar fi trebuit sa se intample!” „Ma doare!” „Nu ma asteptam la asta” „Ma simt tradat” „Asta nu e ce merit” – toate aceste ganduri pot cauza furie si este foarte normal sa se intample astfel. Daca nu s-ar intampla, mai degraba ar fi un semn al unei probleme.
        Cu alte cuvinte, furia este un raspuns expresiv la ceva pe care noi resimtim ca nefiind corect sau de dorit fata de noi, ceilalti sau lume in general. Ea are rol protectiv si corectiv.

        Cu toate ca are o functie adaptativa, exista situatii in care, cum spuneam mai devreme, aceasta furia nu este corect gestionata si duce la distrugerea relariilor personale sau de serviciu, provoaca boli de inima sau chiar moarte (2 studii din 2003 sugereaza ca furia suprimata prezice mortalitate in urmatorii 8 ani). 

Asadar furia nu trebuie suprimata si exprimata, ea trebuie gestionata! 


Pasul 1: Iesi putin...


...daca este posibil, din situatia incarcata emotional si incearca sa-ti identifici gandurile care iti cauzeaza furia! Aici se potriveste vorma " bate fierul cat e cald", pentru ca in aceste momente iti identifici cel mai acurat gandurile disfunctionale care duc la furie.

Pasul 2 : STOP and think!


Nu trece la concluzii si la comportamente atunci cand esti furios, s-ar putea sa-ti schimbi modul in care vezi lucrurile atunci cand nu mai esti "la cald" . Ia jos "ochelarii cu lupa fumurie"! Cum faci asta? Prin punerea "ochelarilor cu lupa rartionala" :) vezi mai jos.

Pasul 3: Disputarea gandurilor care provoaca furia.


O modalitate de a gestiona furia este de a constientiza gandurile care iti trec prin minte atunci cand vezi ca incepi sa te infurii. Disputant aceste ganduri cu intrebari de genul "Ma ajuta la ceva sa ma infurii in acest moment? imi rezolva problema? sau mai degraba ma impiedica sa gasesc solutii la problema mea." (argumentul utilitatii); " Unde scrie ca oamenii trebuie sa se comporte conform normelor mele? Unde scrie ca viata trebuie sa fie corecta? (argumentul empiric); "E logic sa concluzionez ca acea persoana este rea in general si ca a dorit sa-mi faca rau intentionat? (argumentul logic); Vei vedea ca raspunsurile la aceste intrebari iti vor schimba perspectiva in care vezi lucrurile si astfel furia scade.

Pasul 4: Distragerea atentiei !


Ca si plan B, in caz ca nu este posibila disputarea, comuta atentia spre altceva la care sa te gandesti, ceva util care sa-ti "ocupe" mintea si sa fie intr-o alta sfera decat activitatea anterioara.

Pasul 5: Creste toleranta la frustrare!


Atunci cand cineva nu se comporta cum ne-am asteptat, putem avea ganduri de genul: "nu pot suporta ca mi-a vorbit urat!" Incepe prin a-ti spune " Pot suporta!" si a te gandi ca au fost lucruri mult mai dificile pe care le-ai suportat si poti reusi si acum!

Pasul 6: Invata sa ai asteptari realiste de la ceilalti, de la tine insuti si de la viata in general.


De multe ori cerintele noastre de la viata sunt irealiste si absolute: "trebuie sa-mi dea credit"(ceilalti) sau "Trebuie sa castig"(eu) sau "Viata ar trebui sa fie corecta" (viata). Lucrurile nu se intampla de multe ori asa cum ne dorim si este spre binele nostru si al apropiatilor nostri sa invatam cum sa gestionam emotiile din situatiile dificile in care ne aflam uneori.

Pasul 7: Fii asertiv!


Atunci cand suprimi furia, aceasta nu dispare dela sine, iar atitudinea ostila si comportamentul agresiv pot continua,aducandu-ti prejudicii in viata personala si sociala. La fel se intampla si cand exprimi furia, si lasi sa iasa tot ce e rau , ca apoi sa te simti vinovat si sa realizezi ca acele vorbe nu exprima in realitate ceea ce simti si ca au fost spune "la nervi". A treia modalitate si cea mai sanatoasa este sa exprimi ceea ce gandesti, dupa ce ai gestionat furia, fara sa ranesti pe cei din jur. Un exemplu de asertivitate, care se mai numeste si "Eu comunicare" este: " Eu ma infurii cand vad ca iti  lasi lucrurile aruncate pe jos, desi ti-am spus de mai multe ori ca nu imi place acest lucru. Daca ti le vei mai lasa aruncate pe jos, le voi lua si le voi pune intr-un cos unde sa nu ai acces la ele o saptamana!"

Pasul 8: Poti exprima furia intr-un cadru controlat!


Uneori, putem descarca tot ce am acumulat si este negativ, practicand sport. Printr-un exercitiu de imagerie mentala, ne putem imagina situatia sau persoana si ne putem exprima intr-un cadru controlat in care nu ne sunt afectate relatiile cu cei din jur. Sigur, aceasta metoda nu ne rezolva conflictele interpersonale si nici gandurile irationale, deci nu poate fi folosita ca singura metoda de control a furiei, iar in acest sens este limitata :)

Pasul 9: Invata tehnici de relaxare pe care apoi sa le poti utiliza in situatiile "calde"!


Nu renunta chiar daca nu-ti iese din prima! Practice makes it better! :)


Cu bine,

Loredana

Referinte:
Raymond DiGiuseppe, Raymond Chip Tafrate - "Understunding anger disorders", Oxford University Press, 2007

luni, 19 august 2013

Recomandare carte - "Disciplinarea pozitiva - cum sa disciplinezi fara sa ranesti"


 "Disciplinarea pozitiva - cum sa disciplinezi fara sa ranesti" - Adina Botis Matanie, Anca
Axente



          In stransa legatura cu articolul anterior, recomand cu drag tuturor parintilor aceasta carte, care ii va ajuta sa INTELEAGA mai bine comportamentul copiilor lor - pe categorii de varsta, si sa GASEASCA modalitati, tehnici si strategii de disciplinare CORECTA a copiilor.

          In aceasta carte sunt surprinse, ca teme mari de discutie : Ce presupune disciplinarea?, Generalitati pe varste ale comportamentelor copiilor, Recomandari privind comunicarea si ascultarea - ingrediente de baza a unei bune disciplinari, Metode care ne ajuta in disciplinearea copilului, Pasi in aplicarea disciplinarii, Aplicatii practice pentru prescolari, scolari mici si adolescenti si Sugestii pentru parinti extenuati :)

Succes!

Dragi parinti, a disciplina CORECT copiii e usor de invatat!


Situatia        
         Am asistat azi la un incident in parc, un baietel a picat jucandu-se, apoi a inceput sa planga si a fugit la mamica lui plangang. Mamica sa a inceput sa strige la el "de ce te-ai aruncat pe jos?" si sa-l plesneasca... " te mai arunci pe jos?"...bineinteles lucrurile s-au calmat, problema a trecut... dar ce a ramas?
     
             In primul rand, specialistii afirma ca in urma pedepselor corporale, copiii esueaza in a manifesta responsabilitate sociala sau autonomie, sunt anxiosi, nu initiaza activitati sociale si au abilitati de comunicare reduse. Baietii sunt mai agresivi, in timp ce fetele sunt in general mai dependente.
              Apoi nu credeti ca acel copil  are nevoie in acel moment de consolare sau "comforting" - o reasigurare ca suntem acolo si ca-l intelegem, mai degraba decat o critica? Situatia de mai sus nu necesita disciplinare, doar consolare, prezenta si intelegere din partea parintelui.
              In al doilea rand, copiii se impiedica...asa este natural sa fie...si noi, parinti la randul nostru am fost copii si am picat...se intampla....dragi parinti, haideti sa aratam putina disponibilitate pentru copii, desi timpul petrecut impreuna este limitat, macar atunci cand suntem impreuna cu ei...sa-i respectam , sa respectam ceea ce-si doresc, sa fim disponibili atunci cand vor sa-i luam in brate, atunci cand ne cer sa ne jucam cu ei. Si da, STIU....stiu cum e sa fi parinte si sa te intorci de la munca obosita si sa trebuiasca sa gasesti resurse pentru a "te pune in mintea copilului", sa gasesti disponibilitate si sa-ti cresti toleranta la frustrare pentru a gestiona propriile sentimente de furie si pentru a-l disciplina CORECT...totusi  cred ca bunastarea copilului motiveaza orice parinte pentru a cauta si a gasi acele resurse.
     
            V-ati gandit vreodata ca modul in care se comporta parintele cu copilul ESTE UN MODEL pentru copil? Copiii invata foarte usor de la parinti compotamentul agresiv si si-l insusesc, existand o probabilitate crescuta ca acestia sa devina adulti agresivi la randul lor. Asadar, credeti ca daca am schimba modul in care ne comportam / disciplinam copiii...si  comportamentul acestora se va schimba?

           Nu exista copii BUNI sau RAI din nastere! Exista tehnici de disciplinare eficiente sau ineficiente!
       
          In aceasta ordine de idei iata cateva greseli de baza care le fac parintii atunci cand isi disciplineaza copiii:
1. Recompensarea din greseala a unui comportament negativ - de ex. atunci cand copilul striga si se agita ca doreste ciocolata, parintele ii explica o data "nu acum...primesti doar dupa mancare", copilul insista si striga si mai tare, iar parintele cedeaza si ii da ciocolata.
2. Pedepsirea din greseala a unui comportament pozitiv - de ex.atunci cand copilul isi strange jucariile de pe jos, cu exceptia uneia, iar parintele striga la el pentru ca nu a pus la loc si acea jucarie, fara sa ia in calcul de fapt comportamentul pozitiv.
3. Esuarea in a pedepsi un comportament negativ - de ex. atunci cand un copil loveste un alt copil iar parintele se uita la el, ii spune ca nu are voie ...peste cinci minute copilul iar loveste, parintelele ii spune ca nu are voie si atat, in loc sa-i aplice o consecinta negativa " daca il mai lovesti pe copil vom pleca acasa din parc si nu vei mai putea sa te dai pe topogan!"
4. Esuarea in a recompensa un comportament pozitiv - de ex. atunci cand un copil arunca pe jos jucariile, parintele il vede, ii spune sa nu mai faca asta, copilul inceteaza si incepe sa se joace frumos cu ele iar parintele il ignora si nu il lauda cum ar trebui "multumesc pentru ca ai incetat sa arunci pe jos jucariile si pentru ca te joci in liniste, esti un copil ascultator!"

                Doar cunoscandu-le si constientizandu-le este deja un pas extrem de important pentru a incepe sa le evitam. Apoi, in timp...cu efort sustinut si in mod constient, putem zi de zi sa ne disciplinam CORECT copiii. Acest lucru este in avantajul ambelor parti, atat a copilului...care nu dezvolta alte probleme emotionale si/sau comportamentale, cat si a parintelui...pentru care munca de a creste copilul devine mult mai usoara. In ce sens....daca o tehnica de disciplinare...de exemplu pedeapsa corporala ( "spanking-ul" - cea mai cunoscuta si utilizata) nu are efecte, sau are efecte nedorite...atat copilul cat si parintele sunt supusi unor frustrari zilnice, pentru ca acel comportament indezirabil nu scade in frecventa, sau scade dar apar alte anxietati. Mai mult, cand cele 4 erori de mai sunt nu sunt constientizate si corectate, parintii si copiii se invart intr-un cerc vicios in care nu exista reguli clar definite, nu exista consens si consecventa, situatie ce ii aduce copilului confuzie iar parintelui frustrare si emotii de furie.

            Munca este continua si chiar daca nu reusim intotdeauna sa facem ceea ce ne propunem, sau chiar daca am gresit, nu inseamna ca suntem parinti rai, inseamna doar ca e necesar sa facem un efort mai mare pe viitor. Implicarea si autoeducarea continua sunt cheia spre o viata armonioasa alaturi de copiii nostri.
Va doresc tuturor mult succes in disciplinarea CORECTA a copiilor!

Furia

           Un alt aspect legat de disponibilitatea parintilor pentru a disciplina corect copiii, este toleranta la frustrare atunci cand isi disciplineaza copii si gestionarea furiei! Astfel, parintii, dar nu numai, pot apela la un specialist pentru a-i INVATA cum sa faca fata emotiilor de furie intr-un mod SANATOS! Cu totii facem fata emotiilor de furie...dar e extrem de important, pentru sanatatea noastra, pentru relatiile cu cei din jurul nostru, dar in special pentru cresterea armonioasa a copiilor nostri, CUM gestionam aceste emotiile de furie si modalitatea in care toleram  frustrarea, atunci cand nu se intampla ceea ce ne dorim!
Dar despre asta...in articolul urmator :)